*Examenul de Evaluare Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, proba de Limba şi literatura română a oferit elevilor emoţionaţi încă un fior: al iernii. Primul subiect (42 de puncte) a propus – în plină vară – „Rânduri pentru Anul nou” de Ion Minulescu. Pe copii i-a încurcat, în afară de „venirea Revelionului”, exprimarea opiniei despre semnificaţia mesajului poeziei respective şi ei nu au ştiut ce este acela „mesaj”. Dacă ar fi avut cartea mea de „Limbă şi comunicare. Teste explicative şi texte aplicative pentru clasele VII-VIII” ar fi soluţionat cu uşurinţă această cerinţă. Noţiunea „mesaj” şi trăsăturile lui pe genuri literare nu prea se află la îndemâna profesorilor de gimnaziu, fiind nou introduse în Programă, dar nu şi în manuale (care sunt veeechi, de peste 10 ani!).

*Subiectul al II-lea (36 de puncte) a fost un fragment din – ţineţi-vă bine – un articol scris de doamna Corina ZORZOR, publicat pe site-ul adevărul.ro şi intitulat „EMPATIA, O ABILITATE DOBÂNDITĂ PRIN LECTURĂ”. Din cuprinsul articolului, copiii au aflat (?!) că, dacă vom citi cărţi de ficţiune, vom putea „să empatizăm” cu cei din jur şi vom înţelege mai bine „profunzimea experienţei umane”. Copiii între 4 şi 6 ani, „expuşi mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate au mai mare capacitate de empatie […]”.

Empatie s.f.- 1) Formă de intuire a realităţii prin identificare afectivă. 2) Tendinţă a receptorului de a trăi afectiv, prin transpunere simpatetică, viaţa eroilor din opere literare, filme etc.

*Cerinţa compunerii (12 puncte) este formulată „elevat”: „o întâmplare petrecută în timpul participării la o întâlnire organizată de şcoală, cu un SCRIITOR CONTEMPORAN”. Copiii nu studiază la gimnaziu biografii de scriitori, ei nu ştiu ce înseamnă în literatură acest concept, aşa că au scris despre întâlnirea cu Eminescu, Creangă, Sadoveanu sau… cu Poliţia („La noi la şcoală n-a venit niciun scriitor, ci doar poliţişti.”).

Ţara noastră alcătuită din multe sate, comune, orăşele, în care locuiesc familii de toate categoriile şi mulţi copii cu vocabular obişnuit trebuie să ştie că „făcătorii” de subiecte nu se pot coborî la nivelul lor, aceştia fiind nişte intelectuali rasaţi şi exclusiv „neologici”!