ION LUCA CARAGIALE – 30 IANUARIE 1852 – 9 IUNIE 1912

Domnul Dan C. Mihăilescu este critic literar, istoric literar şi eseist român contemporan, cunoscut publicului larg, în special, prin emisiunea „Omul care aduce cartea” difuzată de ProTv.
În urmă cu doi ani, „sedus de Caragiale”, Domnia sa i-a adresat această scrisoare unicului „nenea Iancu”:

„Stimate nene Iancule,
Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc. Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate.Eşti mărunt, neicuşorule! Ia hai, să te cocoşez cu niscaiva exemple. Matale ştii cât ar costa acum o masă la „Iunion”? Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, care ţine acuma locul lui I.D.Ionesco? Şi să te văd eu dacă ai corajul să vii pe jos de la „Iunion” acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga. Heavy metal! Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-ai închide la „Gambrinus” şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini. Suntem o ţară penală, meştere. De la prezidenţie la govern, toate mangafalele cu foncţii, sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele sparte le plăteşte poporul acesta de coate goale, care nu mai visează castele în Spania.Visează căpşuni. S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorba matale: „Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!” Zicea Nae Ipingescu: „Să nu mai mănânce nimeni din sudoarea, bunioară, unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă că el e stăpân”. Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi tot atâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor? Ei, aşi! Unde este Rică Venturiano cu „Angel radios”? E timpul cocotelor. Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor. Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor şi poşete cu preţ de garsoniere. Să vezi filme deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubico al meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă! Domnul Goe e ticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte. Conul Leonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă, Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri de seară, jupân Dumitrache zis „Titircă inimă rea” e primar şi milostiveşte cu terenuri moca toate rubedeniile. Se face Capitală până la matale la Ploieşti, numa’ borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalale fără apă şi canal, fără buleftrică. Caţavencu combate la gazetă contra marilor corupţi, el fiind curat deoarece până şi banii lui au fost spălaţi. Ghiţă Pristanda e finanţist acu’, din negoţul cu maşini furate, alte fapte necurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni de valută. O soţietate fără prinţipuri, morală şi cinste.
Prezidentul joacă romanes, la televizor, cu mondialii lui şi este ca o mamă pentru famelie, adecă frate, fete şi ministră favorită sau altele slabe la refuz, proaste, obraznice dar capabile. De orice! S-au umplut astea de money, ca mine de credite şi nimănui nu au a da socoteală.
Justiţia română era pe când nu se vedea, azi o vedem şi nu e. Că te întrebi ca proasta din lemne, unde e miliţia să aresteze poliţia? În ţară, băieţii deştepţi la matrapazlâcuri, au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor până la două mii paş’opt. Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pe cursul valutar, că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?…
Altminteri e „criză teribilă,monşer”. Dacă ai cunoaşte Parlamentul de acum i-ai dedica „Năpasta”, promisiunilor guvernului, schiţa „1 aprilie”, Justiţiei „Lanţul Slăbiciunilor”, vieţii noastre politice, „D-ale carnavalului”, scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este „Scrisoarea pierdută”, iar viitorul nostru poate fi asemuit cu „O noapte furtunoasă”. Ăi mai mari din fruntea bucatelor îi îndeamnă pe tineri, ca pe vremea lui Lenin: „Invăţaţi, învăţaţi, ca din ţară să plecaţi fiindcă acilea vă rataţi!” Fetele dau lovitură, când prestează pe centură. Şi după, dacă au noroc, iau Irinei, îi aburesc, îi fac taţi, sunt mici, purii dar bogaţi. Egzistă nişte unii care zic că suntem „Ţara lui Caragiale”. Ei, aşi! Moravurile de pe vremea matale erau…parfum. Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!
Cică dă-i Doamne mintea românului de pe urmă şi pe urmă votează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate, câte nimic. În fruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) că mitocanul se naşte jignit. Încolo, ne e frică că ne-am născut în România şi o să murim în Becalia sau în Băsescia Chiorului! Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şi mai rău! Bravos naţiune!”

(Jurnalul.ro – 27 ianuarie 2013)