Jul29
Dacă eşti elev de liceu sau candidat la examenul de bacalaureat, mergi degrabă la KFC să înveţi la română… mâncând! Găseşti nu numai bunătăţi pe tavă, ci şi comentarii pe tavă, personaje pe tavă sau teste pe tavă! Toate acestea, cu noroc inclus!
POFTĂ BUNĂ LA ROMÂNĂ!
E la caterinca topicul?
Nu!
E corectă expresia „a-şi pierde conştienţa”? În DEX apare doar „a-şi pierde cunoştinţa”. Cum consideraţi folosirea substantivului „conştienţă”, pe care DEX-ul nu-l dă?
Cred că ar fi corectă, pentru că termenul înseamnă „faptul de a fi conştient, stare caracterizată printr-o sensibilitate specială individuală, la stimuli interni sau externi”. DEX-ul nu dă nici cuvântul „a disturba”, pe care l-am întâlnit şi într-un test pentru admitere la Facultatea de Drept. Am găsit ambele cuvinte în Dicţionarul de Neologisme, cu exemplul: „Bolnavul e în stare de conştienţă.”
Ni exista nicio diferenta intre DISTURB din engleza si PERTURBA din romana. Consider, deci, ca a “disturba” este un barbarism. De asemenea, nu vad motivul pentru care am modifica expresie consacrata “a-si pierde cunostinta” (DEX-ul o explica foarte clar = “a nu mai ști de sine”) doar de dragul de a fi pretiosi…
P.S. Deci, daca nu stiu engleza (chestia cu “thirty six”…) nu ma mai pot adresa Profei de romana?
Din moment ce cuvantul figureaza in testele de limba romana pentru admiterea la Drept, cred ca ar trebui sa fie prezent si in Dictionarele de limba romana. N-am inteles P.S.-ul tau! Eu nu stiu deloc engleza si a trebuit sa caut sensul acestui cuvant pentru limba romana, ca sa pot rezolva testul respectiv.
Mulţumesc foarte mult!
Cu plăcere!
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* Pui de …poezie *
– Da’ bine-ați venit, domnule! Vă rog să intrați!
– Aaa, nuu, doar aruncam, așa, o privire! Mi-a recomandat o prietenă…
– Prietenii prietenilor noștri sunt și prietenii noștri, domnule!
– {Asta aduce cu prima axiomă a lui Euclid. Domnișoara o fi studentă la Mate’?}
– Vă rog?! Ați spus ceva, domnule?
– Aaa, nu! Nimic, domnișoară!
– Atunci, vă rog să poftiți. Sunteți primul de când cu noua promoție! Doriți un loc la fereastră?…ori poate mai retras…sau aici, chiar în față!
– Da, mulțumesc, domnișoară! E foarte bine aici, dar, știți, eu…cu puiul…nu prea…adică de loc. Și știu că localul dumneavoastră e specializat în pui de tot felul, doar că eu aș fi un client… foarte dificil și…
– Pentru noi nimic nu e dificil, domnule, când e vorba de clienții noștri. Deviza noastră e binecunoscuta zicală: „Clientul nostru, stăpânul nostru!”, așa că puteți comanda orice specialitate de pui și veți fi servit imediat.
– Ei, chiar așa…orice specialitate? Fie! Vă rog să-mi aduceți …ăăă…
– Da, domnule, notez!
– Deci…aș dori…niște… pulpe de pui…ăăă…
– Pulpe de pui! Am notat! Cum să fie?
– Păăăi să fie fripte…ăăă…
– Fripte! Și?
– Și… cu sos de menisc de Colibri! Asta era!!
– Cu ceee, domnule?!!?
– Ei, hai c-am glumit! Eu sunt ovo-lacto-pesco-vegetarian (OLPV), așa că nu mă-ntâlnesc niciodată cu puiul de pasăre. Dar puteți să-mi aduceți un pui …de poezie! Și o apă milenară!!
– Un moment, domnule!
{ -Viviana, vrei să m-ajuți, te rog?! Am un client foarte bizar, care mi-a comandat „pui de poezie”. Ocupă-te tu de el, că doar ești studentă la Litere și poate vă înțelegeți altfel. Te rog!
– Bine, dragă, lasă că mă ocup eu de el! }
– Bună ziua, domnule! Ați comandat un pui de poezie. Ce anume vreți să fie: un distih…un terțet…ori, poate, un sextet?
– Parc-ar merge un catren, însoțit de-o apă milenară.
– Poate vreți să spuneți o apă… minerală, domnule!
– Nu, domnișoară, vreau o apă ce s-a odihnit mii de ani în măruntaiele munților umbroși ai Harghitei și acum e gata să-mi primească descântecul poeziei, spre-a se trezi din somn și-a se preface în apa vie din poveste. Așadar, mi-le-na-ră, domnișoară!
– Am reținut , domnule! Așteptați doar o clipă, vă rog!
{ – Frumoasă foc!! Și deșteaptă! }
– „Milenara” dumneavoastră, domnule! Și catrenul:
*** Închisoarea de gânduri ***
Înferecată-n porți de tâmple ninse,
De nepătruns îi solitara închisoare
În care-n fiare zac gânduri prelinse
Chiar printre gratii de sinapse-ntrebătoare.
– Domnișoară, aș dori, parcă, ceva mai ușor pentru ora asta necoaptă!
– Prea bine, domnule, atunci… așa ceva e suficient de „ușor” pentru ora asta „matinală”?
*** Iamă! ***
„iamă iamă iamă ia
dumă în America
la new York vreau să mă duci
săți sărut buzele dulci”
– Ei, nici chiar așa de ușor! Și-apoi eu prefer meleagurile astea, natale. Ce, aici nu pot fi sărutate buzele dulci?!?
– Ba da, domnule, dar nu chiar aici și nici… chiar acum!!
– {Uaaau (wow!)!! Ce fandare surprinzătoare!}
– Atunci, să mai încercăm ceva „soft”, domnișoară”.
– Cum doriți, domnule! Așa ceva v-ar plăcea?
*** De-atâta dor ***
Mi-e dor de genele-ţi însărutate,
Ce tăinuiau în irişi stropi de aştri,
Când, de fiorul clipei încântate,
Nu mai priveai în ochii mei albaştri…
– Ei, da! Parcă revin acasă.
– Dar acesta?
*** E-atâta de frumos ***
E-atâta de frumos la mine-n suflet
Că mi-aş deschide chiar şi-un sanatoriu
Pentru aceia ce nu-şi găsesc leacul
Nici în spital, nici în ambulatoriu.
– Domnișoară, începem să rezonăm! Sunteți o splendidă cutie cremoneză ce dă sens arcușului măiastru. Și de aceea, aș zice așa:
– „Vreme trece, vreme vine”,
De te-ndeamnă, de te-amuză,
Ce-ar fi rău și n-ar fi bine
De-ai primi rangul de…muză?!
– Păi muză deja sunt… ori nu e clar?, chiar dacă și un orb o vede!?
Doar un „part-time” mai pot să-ți fac în dar și-i maximum ce vei accede!
– Rămâne cum am stabilit!
{Chiar și-un „part-time” e de-acceptat
Și fără a fi umilit
De un refuz abia mascat.
Că unde s-a mai pomenit
Poet stingher și fără muză,
Umblând haihui, necontenit,
Cu ditamai umflată buză?! }
– Cremonezo, acum trebuie să plec! Pentru desert… trec altădată!
Acesta este un pamflet!! Asta, ca să n-am vorbe cu mine însumi, după ce m-oi trezi din „euforie”. Ori „Eforie”…ori furie…ori…Da’ las’ că doar știe ’mnealui!
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Acest blog norocos găzduieşte nu un pui de scriitor, ci un Gulliver printre scriitori de 15 cm…
Daca un elev merge la KFC sa invete limba romana e cel putin trist… Oricum, initiativa e de laudat. O sa trec le acolo de curiozitate 🙂
Noi forme si metode… Doar… doar…
Doamna Badea, va rog frumos imi puteti spune daca lista aceasta de opere la limba romana ar fii valabila si pt bac 2016 http://www.ebacalaureat.ro/articol-Ce_trebuie_sa_invat_la_romana_pentru_bacalaureat-39.html
Lista aceasta nu mai este valabila de vreo 5-6 ani! Intra pe site-ul Liceu-Bacalaureat de pe banda de sus a blogului si gasesti acolo tot ceea ce este in vigoare. Totul sta sub rezerva comunicatului Ministerului Invatamant privind programa pentru bacalaureat 2016, dar nu cred ca se va schimba ceva, avand in vedere materia parcursa de elevi conform actualei programe. Nu poate fi pentru examen altceva decat ati invatat la scoala dupa programa curenta. Dar trebuie sa apara precizari pe site-ul http://www.edu.ro.
Multumesc
🙂
Ce s-a intamplat cu pagina Liceu-Bacalaureat? Nu o poate gasi! Eroare…
Din greşeală, am şters eu tot! Trebuie să o refac, dar după sărbători!
Unde pot scrie rezolvarile la testele propuse de dvs. din cartea “Bac 2016 oral-scris” pentru corectare si sfaturi? Si va multumesc din suflet pentru ceea ce ati facut, carti de exceptie, cuprinzatoare, va multumesc!
Îţi mulţumesc şi eu pentru aprecieri. Trimite pe pagina LICEU-BACALAUREAT.
Bună ziua, doamna profesoară! Sunt la profilul matematică-informatică și am câteva nelămuriri.. Vă rog mult să îmi spuneți ce fel de cerințe putem întâlni la Subiectul al III-lea. Eu știam că pot intra cerințele următoare:
1. tema și viziunea despre lume
2. particularități de construcție a unui personaj (+/- feminin)
3. relația dintre două personaje
4. particularitățile unei specii literare
5. rolul lui Eugen Lovinescu sau al lui Titu Maiorescu / ideile pașoptismului + „Dacia literară”.
Recent, am întâlnit în culegerea de la editura Delfin, cu variante pentru profilul real, cerința următoare: „particularități de construcție a subiectului dintr-un roman interbelic studiat”. Nu înțeleg ce ar trebui să scriu, de exemplu pentru itemul „susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului se reflectă în construcția subiectului”. Ne poate veni o astfel de cerință?!
În plus, am mai găsit pe internet și într-o culegere „modul în care se reflectă tema … în opera …”. Asta ne poate veni? Și ce trebuie inclus?
Vă mulțumesc foarte mult pentru lămuriri! 🙂
Formulările găsite în diverse culegeri/ internet înseamnă tot „comentariu literar”.
Îţi scriu mai jos elementele componente ale construcţiei subiectului.
Construcţia subiectului în textul narativ (epic) defineşte esenţa tematică a naraţiunii respective şi are următoarea structură: acţiunea (secvenţe narative, episoade, conflict între personaje), timpul şi locul acţiunii, planurile narative (înlănţuite/ alternative). În unele opere, conţinutul poate fi organizat pe momentele subiectului: expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant şi deznodământul.
Construcţia subiectului cuprinde:
*Semnificaţia titlului;
*Tema (tema iubirii, tema familiei, tema istoriei, tema naturii, tema condiţiei umane, tema relaţiei cu Divinitatea, tema aspiraţiei spre ideal, tema şcolii, tema joc-joacă, tema aventură-călătorie etc.);
*Motivele literare care compun tema respectivă (motivul apei, motivul focului, motiv floral/ vegetal, motiv astral, motiv terestru, motiv cromatic, motivul cuplului etc.);
*Incipitul (formula introductivă într-o operă literară, cu o anumită relevanţă artistică; ţine de construcţia exterioară a operei literare, însă uneori poate sugera esenţa epică a textului literar.
*Dimensiunea (perspectiva) temporală şi spaţială constituie coordonatele de timp şi loc în care se desfăşoară acţiunea epică şi prin care se precizează ordinea/ discontinuitatea derulării evenimentelor, spaţiul real sau psihologic.
a) dimensiunea (perspectiva)temporală se referă la timpul în care se desfăşoară acţiunea şi poate fi: cronologică sau continuă – bazată pe relatarea evenimentelor în ordinea temporală a derulării lor; discontinuă – alternarea temporală a evenimentelor, cu dislocări ale fluxului narativ, prin evocare sau reluare, prin flashback (secvenţă retrospectivă intercalată într-o operă literară, scurtă acţiune secundară plasată în trecut şi intercalată în subiectul narativ), feedback (retroacţiune inversă, conexiune inversă) şi analepsă (evocarea ulterioară a unui eveniment);
b) dimensiunea (perspectiva) spaţială numeşte locul desfăşurării acţiunii, care poate fi: spaţiul exterior: real sau imaginar; spaţiul interior, închis al simţirilor şi trăirilor.
*Acţiunea se compune din faptele, întâmplările, evenimentele, peripeţiile relatate într-o operă literară, adică povestirea subiectului. Este specifică genului epic şi definitorie în cel dramatic. Personajele, cu scurte caracterizări.
*Finalul este ultima parte a unei opere literare, în textele narative fiind o componentă a deznodământului şi poate fi: fericit, dramatic, tragic sau cu suspans. Există, de asemenea, mai multe tipuri de final: epilogul, morala (în fabule), formula de încheiere (în basme). Finalul poate fi pus în relaţie cu incipitul, aşa cum este cazul romanelor lui L.Rebreanu.
Mulțumesc mult! Apreciez răspunsul dumneavoastră prompt. Un An Nou Fericit! 🙂
Un An Nou cu noroc şi stres ţinut sub control!
Din cartea “Limba si literatura romana – oral teste bac scris” am rezolvat testul propus de dvs: Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre asumarea adevarului neplacut. As vrea sa-l corectati si sa-mi spuneti punctajul obtinut, multumesc!
Consider ca din ce in ce mai multi oameni evita sa-si assume adevarul neplacut, optand pentru o identitate falsa, necesar evolutiei fiecaruia.
In primul rand, oamenii ascund un adevar neplacut cu scopul de a nu fi judecati, abandonati, neiubiti. Din pacate, acest fapt, nu face decat sa de-a nastere unor sentimente distrugatoare ca tristetea, anxietatea. Curajul de a-ti asuma un adevar neplacut este, poate, unul dintre cele mai importante arme impotriva acumularii unor incarcaturi emotionale coplesitoare si dureroase, care ne poate readuce sanatatea interioara.
In al doilea rand, pe langa rezolvarea problemelor adunate in trecut, asumarea unui adevar dureros aduce totodata si eliberare, necesara evolutiei ca persoana. Un exemplu edificator, sigur, il poate arata si ucigatorul sotului Vitoriei Lipan, din romanul “Baltagul”, scris de catre Mihail Sadoveanu, care daca avea puterea si curajul de a-si asuma neplacutul adevar al crimei comise, probabil ca-n timp, si-ar fi putut curata launtrul de acele sentimente si l-ar fi intarit, insa acesta, prin evitare, a obtinut exact contrariul dorintlor sale, fiind judecat, urat, chiar ucis. In final, nu trebuie sa uitam faptul ca niciodata nu este prea tarziu sa avem puterea de-a ne asuma adevarul neplacut si, Calistrat Bogza realizand asta in ultim moment, s-a spovedit unui preot, eliberandu-se de pacate si obtinand linistea.
In concluzie, sa ai curajul sa-ti asumi adevarul neplacut e necesar rezolvarii problemelor, linistirii si, mai apoi, evolutiei. Un adevar asumat inseamna un om intelept, eliberat, pe cand o evitare aduce cu sine, desigur, o afundare.
Exemplul cu crima nu este neasumarea unui adevăr neplăcut, ci este tăinuirea unei fapte criminale, a unui asasinat, de teama închisorii.
Un adevăr neplăcut ar fi faptul că ești acuzată că ai copiat la teză și acest adevăr este neplăcut pentru tine și nu recunoști. Sau nu suporți adevărul că nu-ți stă bine blondă și antipatizezi persoana care ți-a spus asta. 🙂
Adevărul poate fi neplăcut pentru oricine, dar nu înseamnă că este ceva atât de decisiv ca faptele condamnabile, rele, ilegale etc.
Corect: să dea naștere (a da naștere) / nu „să de-a naștere”; ucigaș, asasin, nu „ucigător”.
Punctaj: 2p
Va referiti la 2 puncte din cele 3 sau la 2 puncte din cele 30, fiindca daca v-ati referit la 2 din 3… e prea mult la cat de prost e facut, in fine… Am 7 intrebari, dac-ati putea sa-mi raspundeti la fiecare in parte, sa ma lamuresc. 1. la genul dramatic, profil real trebuiesc invatate drama moderna Iona si comedia O scrisoare pierduta? altceva mai trebuie pt acest profil? 2. la gen epic, romane. E necesat sa invatam si Maitreyi de Eliade?/daca ni se cere spre ex un roman al experientei trebuie neaparat sa fie Maitreyi/se poate si Ultima noapte..?3.gen epic, nuvela. Afara de Moara cu noroc e oblig si Alex Lapusneanu? 4.Gen liric. E musai sa invatam si poeziile lui Voiculescu ori Pillat? 5. Gen liric. Cate poezii trebuie sa invatam de M Eminescu? 6.La sub 3 se pot da si paralele literare sau doar relatia dintre 2 personaje? si 7. La autori canonici avem si pe Lovinescu si Maiorescu. Ce anume trebuie sa invatam? Nu inteleg ce fel de cerinte se pot da despre Dacia Literara, Junimea..Noi am pus accent mai mult pe romane, pe epic decat pe liric ori critica si istorie literara. Va multumesc mult, mult pentru raspuns si-mi cer scuze pentru scris.
Punctajul este de 20 din 30, pentru că ai respectat structura textului argumentativ, unul din cele două argumente poate fi valabil, iar exprimarea este corectă și clară.
1. „Iona” nu este dramă modernă, ci neomodernistă și postbelică. E suficient să știi „Iona” și comedia.
2. Nu neapărat, poate fi și „Ultima noapte…”. La simulare au dat ca variantă și un tip și celălalt.
3. Nu e nevoie de „Alexandru Lăpușneanul”, dacă ai altă operă pentru Perioada Pașoptistă.
4. Ori unul, ori altul.
5. Două poezii de Eminescu.
6. Sper să nu dea paralelă literară, că scade procentul la 2% 🙂 .
7. Lucrări critice. De pildă: „Eminescu și poeziile lui” de Titu Maiorescu și „Creația obiectivă: Ion” de Lovinescu. Se poate da un eseu despre Perioada Pașoptistă, ilustrată și cu o operă literară reprezentativă/ rolul „Junimii” și al lui Titu Maiorescu la dezvoltarea literaturii române.
Cu plăcere, oricând!
Buna ziua ! Voiam sa va intreb daca la bac la eseul de la poezie -viziunea despre lume si viata , trebuie sa comentam obligatoriu secventele poeziei la ccerinta “4 elemente de structura si compozitie “. Eu incerc sa le ocolesc,urmarind alte repere : titlul ,relatii de simtetrie si opozitie, incipit,prozodie . Daca le comentez pe acestea si sar peste structura poeziei (comentarea secventelor si a cuvintelor) , primesc punctajul maxim ? Multumesc!
În niciun caz, pentru că „sari” chiar peste opera literară. Conceptele enumerate de tine sunt doar niște termeni operaționali, valabili pentru orice poezie. În plus, se poate întâmpla (chiar des) ca poezia respectivă să nu aibă relații de simetrie și opoziție, ci alte procedee artistice și figuri de stil. De altfel, dacă scrii doar titlul, incipitul și prozodia (prozodia la ce, dacă nu scrii nimic despre conținutul poeziei?!) nu ocupi mai mult de câteva rânduri, așadar nu primești punctajul pentru redactare, adică 14,5p.
Realizati un text argumentativ despre aspectul fizic. Va rog sa imi spuneti cam ce punctaj as obtine din cele 30 de puncte.
Consider ca aspectul fizic are o importanta destul de mare, el oglindind starile noastre, iar un fizic curat, in toate formele sale, mereu este placut.
Inainte de toate, mi-as putea argumenta opinia prin faptul ca se cunoaste, de fiecare dintre noi ca un suflet trist e lipsit de orice zambet autentic si invers, o incantare or o veselie nu poate fi lipsita si de jubilare si seninatate. Imi reamintesc intalnirea cu un vechi amic la o cafenea, pe tot parcursul conversatiei avuse o invatisare ce-i trada amaraciunea, in ciuda faptului ca incercase sa-si ascunda cu vorba starea depresiva. Continuand, in final imi spusese problema cu care se confruntase, si…ascultandu-l, am incercat sa-l ajut cu sfaturi si motivatie, ceea ce sigur poate confirma faptul ca starile noastre se imprima, orisicat de mult am incerca sa ascundem asta, pe trupul, pe infatisarea noastra. Nu degeaba se tot vorbeste mai nou de limbajul trupului si exista autori care au scos carti in acest scop, pentru a deslusi simtamintele celorlalti, bazandu-ne pe comportarea lor, pe gesturile lor.
O alta importanta este aceea ca mereu un aspect fizic placut evident atrage. E clar faptul ca o persoana neingrijita respinge si oricat ar incerca sa compleze prin alte calitati, tot ar ramane acea impresie de neseriozitate, neresoect si stima scazuta.
In consecinta, aspectul fizic, dupa parerea mea este insemnat. Odata fiindca este materializarea emotiilor si a gandurilor noastre si-apoi fara indoiala ne poate ajuta in multe, de la legarea unei relatii pana la castigarea unui job, bineinteles completat si de alte atuuri, facandu-ne placuti.
Aspectul fizic – presupun că al unei persoane – nu este legat de starea psihică a omului. Aspect înseamnă înfățișare, iar fizic înseamnă exterior: blond, cu ochi albaștri, înalt, slab, elegant etc. Textul argumentativ se referă la reflectarea stărilor interioare în privire, atitudine etc. Aprecierea mea este 2,50 p.
Ai grijă la exprimare: avuse, orișicât, nerespect, autori care au scos cărți etc.