MODEL DE SUBIECT PENTRU BACALAUREAT. RĂSPUNSURI POSIBILE.
on May 28th, 2018 at 21:09PROBA SCRISĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Profilul umanist și profilul real au în comun: Subiectul I/A și B, Subiectul al II-lea. Ceea ce diferă între cele două profiluri este numai Subiectul al III-lea, adică eseul.
*Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
*Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I ___________________________________________ 50 de puncte
Citește următorul fragment:
Găseşte un loc liber, se aşază precipitat. Urmează staţia Piaţa Victoriei. În dreapta, un domn cu greutate, în stânga, o doamnă cu sacoşe. Îşi trage grăbit rucsacul la piept şi, cu gesturi febrile, scotoceşte un timp prin buzunarele genţii. Doamna cu sacoşe pufneşte, uşor deranjată, domnul cu greutate priveşte, în continuare, în gol. Scoate o carte dintr-un buzunar. Atingerile în metrou sunt inevitabile, de vreme ce toţi stăm ca nişte sardine. Deschide cartea şi, pentru zece minute, părăseşte conserva.
De ani buni, „cititul în metrou” nu mai e doar un mod de a-ţi trece timpul, a devenit un fenomen undergroud, în toată puterea cuvântului. Biblioteci digitale, tonomate de cărţi şi din ce în ce mai multe evenimente legate de lectura în metrou. Chiar acum o lună, mai exact pe 1 aprilie, „Revista de povestiri” a organizat, împreună cu Metrorex-ul, „maratonul de lectură”, un mod inedit – spuneau organizatorii – de „a promova lectura”, un maraton început pe peronul staţiei Berceni şi încheiat în Pipera. „Cartea de subterană” a devenit aşadar un soi de statement, prin care cititul apare ca opoziţie la inactivitate.
O scurtă anchetă printre cititorii agăţaţi prin metrou mi-a dezvăluit un mini-portret robot al cărţilor citite, alese şi în funcţie de mărime (trebuie să încapă în geantă), dar şi de subiect. „N-aş putea să citesc un tratat de filozofie” – îmi spune Cristina, 19 ani, studentă la ASE – „timp de trei staţii, cât fac de la Crângaşi la Victoriei.” Preferă să-şi ia cărţi „uşor de urmărit”, care să nu aibă nicio legătură cu şcoala. „E sfertul de oră în care pot citi ce vreau, fără să mă simt vinovată că irosesc timpul de studiu.”
Pe peronul staţiei Piaţa Victoriei, printre călători şi tonomate cu junk-food, au apărut, de câteva luni, tonomatele de cărţi. Cu titluri amestecate, croite parcă „după gustul fiecăruia”, pe rafturile tonomatelor literare există cărţi motivaţionale, de genul „cum să faci/ cum să ajungi”, cărţi de diete şi de reţete (pe acelaşi raft, într-o zi, am descoperit o suită de cărţi de la „150 de reţete delicioase” la „Cum să elimini constipaţia”, trecând şi prin câteva Cure bio), dar şi cărţi „serioase”. „Elogiul nebuniei”* trona, la un moment dat, deasupra tuturor celorlalte. De muşterii nu duc lipsă, de vreme ce cartea scoasă la înaintare este întotdeauna dorită.
(Stela Giurgeanu, „Lecturi din subterană”, în „Dilema veche”)
_____________________________________
*„Elogiul nebuniei sau discurs despre lauda prostiei” de Erasmus din Rotterdam
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerințele de mai jos, cu privire la textul dat.
- Indică sensul expresiei „ stăm ca nişte sardine” din primul paragraf. ……………………….6 puncte
- Menționează numele stațiilor de metrou între care s-a desfășurat „maratonul de lectură”. 6 puncte
- Precizează trei modalități prin care s-a încercat promovarea cititului în metrou. ………… 6 puncte
- Explică motivul pentru care s-a inițiat acțiunea „Cartea de subterană”. ………………….. 6 puncte
- Prezintă, în 30-50 de cuvinte, de ce sunt interesați călătorii care citesc în metrou………… 6 puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formulara unei concluzii pertinente. 14 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea ……….. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
RĂSPUNSURI POSIBILE
- Expresia „stăm ca niște sardine” sugerează aglomerația din metrou, adică oamenii stau înghesuiți și este inevitabilă atingerea unuia cu altul, ceea ce îi enervează pe toți. De altfel, autoarea articolului numește metroul „conservă”, cu trimitere direct la sardinele care stau tasate.
- Maratonul de lectură a început pe peronul staţiei Berceni şi s-a încheiat la stația Pipera.
- Cititul în metrou s-a promovat prin biblioteci digitale, tonomate de cărţi înființate pe mai multe peroane de la metrou, precum și prin activitatea numită „maratonul de lectură”.
- De multă vreme, oamenii simt nevoia de a citi în metrou, devenind un adevărat fenomen underground. S-a observat această pasiune a călătorilor, drept care s-a inițiat acțiunea „Cartea de subterană”.
- Călătorii cu metroul care își petrec timpul citind preferă cărți ușoare, care nu necesită o concentrare prea mare. În metrou nu se pot citi, de pildă, cărți de filozofie, cărți științifice sau care solicită aprofundarea noțiunilor sau a conceptelor dificile. Pe parcursul câtorva stații, adică 15-20 de minute, călătorii își trec timpul citind fragmentar cărți „uşor de urmărit”, „cărţi motivaţionale, de genul „cum să faci/ cum să ajungi”. Deprinderea de a citi în metrou a dus la înființarea, pe aproape toate peroanele, de biblioteci digitale, tonomate de cărți, iar „Revista de povestiri” și Metrorex au organizat „maratonul de lectură” cu scopul de a promova lectura în subterană.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este eficientă sau nu promovarea lecturii în metrou. __________ 20 de puncte
TEXT ARGUMENTATIV (RĂSPUNS POSIBIL)
Opinia mea despre călătorii care citesc cărți în metrou este diferită față de aceea a autoarei acestui articol. Am observat şi eu călători care caută cu disperare din priviri un loc liber şi, îndată ce l-au găsit, scot o cărticică fie din buzunar, fie dintr-o geantă şi se cufundă în lectură, părăsind astfel „conserva”, adică înghesuiala binecunoscută. Cu toate acestea, nu cred că majoritatea călătorilor citesc în metrou.
În primul rând, am observat că foarte mulţi călători „butonează” la celular, asta în cazul în care nu-şi povestesc la telefonul mobil vreo bârfă, o ceartă avută cu o cunoştinţă comună sau nu şoptesc misterios vorbe pe care, cred, că nu le aude celălalt, având în vedere zgomotul făcut de tren sau de anunţurile staţiilor. Părerea mea este că mobilul „bate” cartea. Unii mai „avuţi” au şi net la telefon şi navighează pe diverse site-uri, cu o expresie de satisfacţie maximă.
În al doilea rând, nu cred că sunt mulți călători care citesc diverse cărți în metrou, dovadă certă fiind faptul că s-au desființat tonomatele de cărți de pe toate peroanele și nici nu se mai practică activitatea, lăudabilă, de altfel, numită „maratonul de lectură”.
În concluzie, faptul că persoanele din metrou au telefoane mobile pe care le folosesc continuu, chiar dacă nu au găsit loc pe scaun, argumentează ideea că lectura în subterană nu mai este preferată de acești călători. Este adevărat că mai există, rareori, călători care citesc câte ceva, dar aceștia sunt puțini în comparație cu aceia care folosesc telefoanele mobile.
SUBIECTUL al II-lea_______________________________________ 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre idea poetică și mijloacele artistice.
„Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Cum te-am aşteptat…
Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.”
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
(George Bacovia, „Nocturnă”)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
SUBIECTUL al III-lea ____________________________________ 30 de puncte
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți ……………………..
Ce frumos! Mai frumos decât unele poeme postmoderniste cu rezonanțe de proces-verbal scris pe-o caschetă de milițian.
Mi-ați trezit nostalgii pentru timpurile în care Bacul se numea Bacalaureat și avea miros de floare de tei…Oare azi aș mai lua Bacul? 🙂
P.S.
Feisbucul „a ucis orice boare de vânt”…
Dau laic… și plâng.
Dau laic…
După cum vedeți, doar eseul de la subiectul al III-lea presupune citirea operelor literare. În rest… nici mirosul florilor de tei nu mai e! Nici laic….
De ce nu mai apare subiectul al III-lea ?
Subiectul al III-lea este un eseu referitor la operele, curentele literare, scriitorii canonici studiați! Ca tematici ale eseului respectiv, pot fi: caracteristicile unei specii literare; tema și viziunea despre lume într-o anumită operă literară; construcția unui personaj; relația dintre două personaje într-o operă epică/dramatică; creația lirică a unui scriitor canonic etc.
Doamna profesoara, vă rog din tot sufletul sa mă ajutați. Eu am rezolvat acest subiect pe care l-ati propus aici tocmai pentru că dumneavoastră l-ați rezolvat deja și știți despre ce e vorba. L-am făcut fără ca să mă uit la rezolvarea propusă de dvs și va rog încă odată din suflet să îmi spuneți care va fi punctajul pe care l-aș putea obține (presupunând că am făcut perfect subiectul 3 plus punctul din oficiu fac 4 puncte pe care le-aș avea deja, deci pe ceea ce am rezolvat aici, maximul e de 6 puncte din care: 2 puncte pe textul argumentativ, 1 punct pe subiectul 2 și 3 puncte pe subiectul 1 A, adica, fiind 5 întrebări, fiecare valorează 0,6, așa că din 6 puncte, cat as lua?) Am toate cele 3 cărți ale dumneavoastră, eseuri, cea portocalie, cea verde și relația dintre 2 personaje și ați scris in carte că sunteți dispusă să corectați subiectul 1 și 2 și să ne comunicați punctajul, așa că, daca aveți câteva minute, va rog mult de tot să vă faceți un pic de timp să mă ajutați. Nu cer să îmi scrieti ce am greșit daca nu aveți timp, doar să îmi comunicați punctajul… Așa că rezolvarea e următoarea:
SUBIECTUL I – A
1) Expresia “Stam ca niste sardine” din primul paragraf se referă la faptul că metroul este atât de aglomerat precum sardinele dintr-o conserva.
2) Statiile de metrou in care s-a desfășurat “maratonul de lectura” sunt: statia Berceni, unde s-a început maratonul și statia Pipera unde s-a incheiat.
3) Una dintre modalitățile promovării citirii in metrou este “maratonul de lectura”organizat de către “Revista de povestiri” împreună cu Metrorexul. De asemenea mai este promovat și prin faptul că sunt o gama larga de titluri de carți dar și de faptul că cititul apare ca opoziție la inactivitate, un mod de a-ți trece timpul.
4) Motivul pentru care s-a inițiat “Cartea de subterană”este acela că cititul apare ca opoziție la inactivitate.
5) Călătorii care citesc în metrou, adesea prefera să citească cărți “ușor de urmărit”în acel sfert de oră petrecut în metrou. Cum spune Cristina, 19 ani, studentă la ASE “n-aș putea sa citesc un tratat de filosofie”, dorindu-și să nu irosească timpul inutil prin cărți care nu au legătură cu școala “E sfertul de oră în care pot citi ce vreau, fara sa mă simt vinovată că irosesc timpul de studiu”.
SUBIECTUL I – B
După cum reiese din text “cititul in metrou” nu mai e doar un mod de a-ți trece timpul, el devenind un fenomen underground in toată puterea cuvântului. In opinia mea, promovarea lecturii in metrou o consider eficienta deoarece fiind un timp scurt de lectura, ne poate învăța să ne structuram mai bine timpul și să învățăm să nu irosim timpul niciunde.
Un prim argument ar fi acela că în ciuda faptului că timpul nu permite lecturarea întregii cărți, e de ajuns cele cincisprezece minute, petrecute în medie într-un metrou, pentru a stârni curiozitatea cititorului dorindu-și automat continuarea acesteia. In text este specificat faptul că tonomatele literare conțin cărți cu titluri “după gustul fiecăruia”, așa că noi pur și simplu rămânem doar să alegem și să ne bucurăm de lectura.
Argumentul secund evidențiază rolul pe care îl are cititul asupra educației deoarece pentru un om educat, timpul nu poate fi irosit nici chiar în metrou. Așa cum spune și Cristina in text este de înțeles că nu ar putea să citească tratate de filosofie ci o carte “ușor de urmărit”, care îi oferă o călătorie plăcută.
In concluzie, afirm faptul că promovarea lecturii in metrou este eficienta deoarece încurajează într-un mod inedit cititul cărților deținând multe beneficii asupra omului.
SUBIECTUL 2
Opera literară “Nocturna” de George Bacovia surprinde tema morții iubirii. Astfel, prin incipitul textului “clar de noapte parfumat” conturează ideea că moartea iubirii, fiind un “clar de noapte” a lăsat parfum in urma sa fiind “o gradina cu orizontul depărtat”. De asemenea cele trei puncte de suspensie care separă incipitul de celelalte două versuri indica cugetarea eului liric asupra existenței sale. Prin epitetul “banca veche” indica o problemă veche cu care se confruntă. In cea de-a doua strofă pare că eul liric își pierde ultima speranță folosind timpurile la perfect compus care arata o acțiune finalizată “te-am așteptat”și “am trecut”. Separarea dintre trecut și prezent se face prin linia orizontală “-“. Astfel prezentul pare a fi ancorat în noapte, luna fiind asemănată cu un continent “luna pare (…) un continent cunoscut”. In ultima strofă, eul liric își plaseaza amintirile in veacuri “veacurile au stat” transformând metaforic orașul în suvenir “un oraș pe vale -Suvenir”.
Ai și câteva greșeli de exprimare, cum ar fi „așa că noi pur și simplu rămânem doar să alegem…”. Noi nu rămânem nicăier, rămâne doar propoziția subiectivă. Cacofonie. „să citească cărți” etc. În rest, argumentele nu sunt convingătoare, pentru simplul fapt că dacă mergi cu metroul către serviciu, de pildă, și nu citești, nu înseamnă că irosești timpul. La subiectul II, trebuia să evidențiezi trăsăturile simbolismului argumentate cu versurile respective. Doar știi că Bacovia este simbolist prin excelență.
Așadar, punctajul nu este prea mare, aproximativ 50 de puncte pentru toate subiectele scrise.
Doamna profesoara, puteti va rog sa ne mai faceti astfel de modele si sa incercam noi sa le rezolvam sa vedem cam in ce note ne incradram la subiectele I si II?
Am astfel de teste în cartea de…. „TESTE PENTRU BACALAUREAT” și sunt rezolvate, ca să te poți corecta….
Teste cu noua structura a examenului de bacalaureat?Aveti o noua carte?
Nu, dar poți beneficia de structura și realizarea textului argumentativ cu exemple rezolvate, de toate îndrumările privind comentarea unui text liric, a unui text epic și a unui text dramatic, necesare la Subiectul al II-lea. Îndrumările sunt urmate de explicații clare exemplificate. În aceeași carte de TESTE pentru BACALAUREAT găsești și stilistica modurilor și timpurilor verbale, a semnelor de punctuație, explicarea cu exemple a figurilor de stil, noțiuni foarte necesare la subiectul I/A.
Doamna profesoara, mai am o întrebare: la subiectul 3, eseul voi scrie sa presupunem, doar 7 rânduri, mă va puncta cu ceva din cele 3 puncte? Cât de puțin, gen și 0,2 din 3?
Dacă eseul nu are minimum 400 de cuvinte, nu ți se acordă punctajul de la redactare, adică 10 puncte, din care se mai scade punctaj de la conținut și de la organizarea discursului, pentru că este exclus ca în câteva rânduri să scrii perfect tot ceea ce este cuprins în barem.
Dumneavoastra de ce considerati ca e important sa citim cat mai multe carti si ce fel de carti recomandati?
Trebuie să citești ca să-ți îmbogățești vocabularul și ușurința comunicării, ca să cunoști tipologii umane, situații și întâmplări din care faci cunoștință cu viața! Un mare gânditor spunea: „Învață din greșelile altora, nu poți trăi destul pentru a le face tu pe toate.”
Dacă nu scriem eseul care trebuie la subiectul al III lea, ni se mai dau punctele pentru redactare?
Nu! Cum să-ți dea puncte pentru că ai bătut câmpii?!? Dacă nu abordezi tema formulată în cerință, subiectul se anulează.
Cam ce credeti ca va pica la subiectul al III-lea(uman)?
?!
N-ati mai aparut de f mult timp. Ce se intimpla? Sper ca sinteti bine si sanatoasa!
Mulțumesc pentru grijă! 🙂 Sunt bine, dar am avut diverse treburi, inclusiv de vacanță. Am revenit!
Unde este profa noastra? <3
Aici sunt! 🙂
Veti edita cartea dvs de teste pentru bacalaureat?
Am observat “Compendiu bac” a fost innoita, va fi si cealalta carte dupa noul model M.E.N?
Încerc!
Va felicit pentru rabdare si daruire . Pasiunea dumneavoastra sper sa inspire multa lume . Cu mult respect .
Mulțumesc pentru aprecieri!
Pana la urma cum va fi cu subiectele astea, va fi in continuare cu noua structura sau se va reveni la cea veche cu grile in care trebuie sa raspundem intr-un cuvant la subiectul I?
Am inteles ca erau ceva discutii pe tema asta, unii nemultumiti de noua structura.
A răspunde printr-un cuvânt nu înseamnă test-grilă, ceea ce nu a fost niciodată! Testul-grilă presupune întrebări cu variante de răspuns și încercuirea celei corecte. Eu cred că ar fi mai greu cu test-grilă, dar ceea ce e în avantajul semianalfabeților sau agramaților, este faptul că nu vor mai scrie. Sau, s-ar putea să se solicite la varianta încercuită o scurtă argumentare. Nu am de unde să știu ce vor decide cei de la Centrul Național de Evaluare și Examinare, care este un fel de stat în stat în cadrul Ministerului Educației.
Noi cand vom afla ce ar trebui sa invatam?
Ar fi fost mai ok structura veche decat sa scriem in propozitie cred eu, dar pe siteul edu deja sunt niste modele cu noua structura, respectiv cea care s-a dat anul acesta si nu cred ca s-ar mai schimba ceva.
Era vorba sa revina la vechea structura, pentru ca nu sunt la curent cu stirile M.E.N?Oricare ar fi structura ar trebui sa o stim deja pentru a sti din ce carti sa invatam.
Programa este aceeași, adică materia numită limba și literatura română. Nu s-a schimbat absolut nimic: aceiași scriitori, aceleași opere, aceleași noțiuni teoretice! La 19 ani ar trebui să știi să alcătuiești propoziții, pentru că această materie folosește ca instrument CUVÂNTUL. Atunci când comunici/vorbești cu cineva nu faci propoziții? Spui doar câte un cuvânt?!
Sunt dintr-o promotie anterioara, deci eram obisnuit cu vechea structura.Acum nu inteleg ce vor sa faca.Vor fi teste grila cu alegerea unui raspuns corect din 4 posibile, ceea ce mi se pare o aberatie.Dar pana la urma, trebuie sa stim ce sa pregatim, ce sa invatam mai exact.
Am observat ca pe edu.ro sunt deja niste modele de subiecte.Asa vor fi la examenul de bacalaureat din vara sau inca mai e posibil sa se schimbe ceva?
Nu conteaza cum va fi, dar vrem sa stim daca se va ramane la structura care s-a dat in acest an sau ce se va face?Pentru ca asta ne incurca putin.
Pentru examenul de anul acesta, rămâne aceeași structură, pentru că orice schimbare trebuie anunțată cu un an școlar înainte.
Ce opera de Mihai Eminescu recomandati sa invat?Trebuie sa memorez poezia pe de rost iar “Luceafarul” are 100 de stofe si consider ca e mai greu de comentat la nivelul acestei opere.Poezia “Floare albastra” ar fi recomandata sau trebuie sa invatam “Luceafarul” ca e mai apreciata si cunoscuta de corectori?
As putea fi depunctat daca as alege o opera care nu ar fi pe placul lor?
De Nichita Stanescu doamna profesoara ne-a recomandat “In dulcele stil clasic” dar multi am inteles ca aleg “Leoaica tanara, iubirea”.
De asta intreb, ar putea fi subiectivitate si in alegerea operelor literare pentru subiectul III?
*La examenul de bacalaureat, corectorii sunt PROFESORI de limba și literatura română, nu există simpatii sau antipatii pentru operele abordate de elevi.
*Nu există poezie apreciată și alta depreciată scrisă de Eminescu. Învață ce poți reda. Nu este nevoie să memorezi tot poemul „Luceafărul”, ci, din fiecare secvență, să știi versurile semnificative.
*La fel și cu poeziile lui Nichita Stănescu. Învață ce poezie înțelegi mai bine și poți reda comentariul.
*Este o mare prostie să crezi că te depunctează la examen după criteriul alegerii unei opere sau a alteia. La fel este și prostia cu „pe placul lor”!
Pot invata orice opera doar sa fie de Mihai Eminescu?As putea memora “Floare albastra”, “Glossa”, “Scrisoarea I”, “Dorinta” si cam atat?
As invata “Luceafarul” dar are 98 de strofe si as memora poezia pe de rost ca sa dau citate din opera literara.Mi-ar placea sa studiez “Luceafarul” si nu cred ca as acoperi toate subiectele care se vor cere la SIII pentru ca ar fi mult de scris pentru fiecare tablou si ma tem sa nu raman cu acel subiect neterminat.
Dumneavoastra ce opera de Mihai Eminescu ati recomanda, care ar putea fi usor de memorat si de redat la examen?
Ți-aș recomanda să știi două poezii de Eminescu, pentru că una singură este cam jenant la 19 ani. Cred că mai accesibilă și, totodată ai ce să scrii, este „Floare albastră”, având și accente filozofice. „Dorință” este o poezie de dragoste, dar din perioada optimistă, de la începutul creației. „Glossa” este poezia mea de căpătâi în ceea ce privește conduita umană. „Scrisoarea I” este la fel de mare și amplă, cam ca poemul „Luceafărul”. Deci: „Floare albastră” și „Revedere”.
Apoi totodata as invata si studia chiar pentru mine poezia “Luceafarul” pentru ca e o opera care trebuie cunoscuta si ar fi bine de stiut despre aceasta opera pentru ca la clasa cine stia poezia pe de rost primea 10.
Scuza-mă că deranjez dna Profesoară
Nu cred că este bine 4 catrene!
Eu zic 3 catrene
Adica 3 strove a cate 4 versuri
Catrena=4 versuri
”Scuză-mă, tu”! Un catren are patru versuri, iar poezia „În grădina Ghetsemani” de V.Voiculescu are PATRU STROFE de câte patru versuri fiecare, adică: patru catrene! Dacă tu ai văzut doar trei strofe în această poezie, este DOAR problema ta! Succes!
P.S. Nu este corect „catrena”, ci CATREN/CATRENUL!