CUTIA PANDOREI
– SERIAL –
Episodul 1: INDIGNARE
PROBA ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Până acum câţiva ani, nu mulţi, elevii absolveau învăţământul preuniversitar cu un examen de bacalaureat, prin care îşi justificau prezenţa cotidiană la şcoală, timp de 12 ani.
I.EXAMENUL DE BACALAUREAT avea cinci discipline de învăţământ: limba şi literatura română şi o limbă străină la proba orală, iar pentru scris, disciplinele de la oral plus alte trei, în conformitate cu profilul liceului.
Mă voi referi doar la disciplina de limbă şi literatură română.
La acest examen, biletele de oral conţineau trei subiecte: două de literatură, conform programei de liceu, la care se indica în mod concret: caracterizarea personajului X (din „Enigma Otiliei”, de pildă, putea să-ţi cadă caracterizarea Aglaei sau a lui Felix ori a oricărui alt personaj din acest roman), subiectul unei opere precizate anume, unul dintre cronicari/ perioada veche (lui Naty i-a căzut să comenteze citatul „Scrisoarea e un lucru vecinicu” al lui Miron Costin), un act sau toată opera dramatică (piesă de teatru), toate creaţiile literare fiind clasificate după criteriul estetic, conform căruia candidatul să poată încadra o anumită operă (dramă, comedie, nuvelă/roman psihologic/ fantastic, proză/poezie/dramă realistă, filozofică, simbolistă, romantică etc.). Exista pe bilet şi un subiect de exprimare corectă, prin care se cerea corectarea greşelilor, exerciţii de semantică, probleme de vocabular etc. Comisia Naţională realiza 200 de bilete pentru oral şi abia încăpea toată programa.
Membrii comisiei pentru oral (şi scris) erau de la diverse licee/ şcoli generale bucureştene, nici măcar din acelaşi sector cu liceul respectiv. Cu toate acestea, promovabilitatea peste 80% şi faptul că majoritatea candidaţilor obţineau la oral 8, 9 şi 10 (puţini erau cei cu note sub 8)demonstrează buna pregătire a absolvenţilor de acum câţiva ani, când se dădeau note!
II.BACUL ÎN ZILELE NOASTRE. Există, în cadrul Ministerului Educaţiei…, că al învăţământului nu mai e de mult (dar şi cu educaţia stă rău!), un departament „specializat” în fabricarea de subiecte, având statut independent, intitulat Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Salariaţii acestui „serviciu secret” realizează subiecte inepte şi jenante pentru nişte tineri de 19-20 ani, absolvenţi ai celor 12 ani de „carte”. Este părerea mea şi o voi argumenta.
Proba orală la limba şi literatura română, din cadrul aşa-zisului bacalaureat, se desfăşoară astfel:
1. PROBA se dă cu profesorul de română de la clasă, adică cel care a avut aceşti elevi timp de 4 ani.
2. „BILETUL” de oral, venit direct de la SNEE, sigilat şi desigilat în dimineaţa „examenului”, conţine un text nonliterar (90%), pe baza căruia candidatul îşi exprimă opinia „personală” despre subiectul textului respectiv.
De exemplu:
*Ce opinie ai despre cum trebuie să te îmbraci pentru un interviu?
*Care crezi că este diferenţa dintre sat şi oraş?
*Cât de important este pentru tine sentimentul de iubire?
Într-un cuvânt, teme de dirigenţie! Sau discuţii libere cu absolvenţii în drum spre „Balul de absolvire”, ca să treacă timpul mai uşor.
De ce există o programă de limbă şi literatură română? De ce ne mai „chinuim” cu scriitorii şi operele lor? De ce am făcut eu, profesor de română, facultatea de profil?! Ca să ascult la „examen” părerea lui Gigel despre nimic? Când eu, profesorul clasei timp de patru ani, i-am cunoscut lui Gigel toate părerile, despre tot felul de lucruri, ştiind tot ce are „în cap”: nivelul cunoştinţelor, gradul de cultură şi de exprimare, preocupările, înclinaţiile, capacitatea intelectuală, îndrăgostiri sau dezamăgiri, tot-tot-tot! Şi atunci, de ce trebuie să ne prefacem că avem un examen?!?
MINISTERULEEEE! Poţi să dezvălui motivul pentru care îţi baţi joc de cetăţenii acestei ţări?!? Poţi să recunoşti public faptul că doreşti în ţara asta tineri inculţi, uşor de manevrat şi direcţionaţi către preocupări subculturale?
Şi încă nu aţi aflat tot!
3. APOGEUL batjocurii îl constituie calificativele pe care le poate obţine candidatul la acest „examen” oral:
– mediu
– avansat
– experimentat

Adică, NU SE POATE PICA! Cel mai ruşinos calificativ fiind „mediu”, NU „suficient”, NU „insuficient”! Deci, ORICE CANDIDAT care trage bilet şi nu deschide gura, ci doar vine în sala de „examen”, este apreciat cu „nivel mediu”! Aceste calificative nu au nicio importanţă pentru candidaţi, pentru că nu se scriu nicăieri, nu-i folosesc şi nici nu-i dăunează, adică sunt NULE! (Şi la clasele I-IV există calificativele „suficient” şi „insuficient”!)

VĂ ROG SĂ VĂ SPUNEŢI PĂREREA: ESTE ACESTA UN EXAMEN REVELATOR PENTRU UN ABSOLVENT, DUPĂ 12 ANI DE ŞCOALĂ?!
(VA URMA)