Episodul 6: BAREMUL DE EVALUARE SUBIECTUL I

PROBA SCRISĂ la limba şi literatura română este alcătuită din trei subiecte, fiecare dintre ele notat cu câte 30 de puncte şi 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fracţiuni de punct, iar nota finală se calculează prin împărţirea totalului de puncte la 10, (dacă totalul este 87 de puncte, nota va fi 8,70).
SUBIECTUL I constă în 9 întrebări, foarte simple, pentru că unele sunt aceleaşi cu cele formulate pentru „testarea naţională” de la clasa a VIII-a.
Pentru a înţelege în ce constă proba scrisă, citeşte cu atenţie articolul postat pe acest blog în data de 2 iunie 2012, cu titlul: „Examenul de bacalaureat vs. bac”, episodul 2: „Lehamitea”.
EXAMENUL SCRIS
SUBIECTUL I de la sesiunea specială, aceea la care „olimpicii” de toate felurile au ratat bacul, nefiind în stare să obţină măcar nota 6,00, textul de bază a fost poezia „Melodie povestită” de Nichita Stănescu.

„Dragostea pe care ţi-o purtam pe-atunci
făcea din mine un bărbat aproape frumos.
Mă gândeam până la orizont
şi chiar
izbutisem să mă gândesc până la soare.
Erai atât de subţire, şi coama neagră
ţi-o lăsai fluturată, pe umeri.
Când vorbeai, glasul tău ucidea fantome,
şi bătaia inimii mele îţi dădea ocol
ca o planetă ce-ntârzie…
Acum,
când întâmplarea binecuvântată
mi te-a adus în cale,
soarele meu se întunecă,
şi cerul şi-arată stelele sticloase,
ca să mă gândesc încordat până la stele!”
(Nichita Stănescu, „Melodie povestită”)

Cele 9 întrebări, solicitau următoarele:
1- să numeşti două sinonime pentru cuvintele: „izbutisem” şi „fantome” – 2 p
2- rolul cratimei în secvenţa „ce-ntârzie” – 2 p
3- să construieşti un enunţ cu o locuţiune sau expresie a substantivului „glas” – 2 p
4- să precizezi două motive literare în text – 4 p
5- două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii – 4 p
6- două secvenţe care exprimă dimensiunea temporală a imaginarului poetic – 4 p
7- semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua – 4 p
8- două trăsături ale genului liric, cu exemple din text – 4 p
9- să comentezi prima strofă în şase-zece rânduri, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice – 4 p
BAREMUL DE CORECTARE
1- găsire sinonim: izbutisem = reuşisem, ajunsesem; fantome = stafii, himere – 1+1 p
2- cratima marchează înlocuirea vocalei „î” şi rostirea laolaltă a celor două cuvinte – 2 p
3. I-a pierit glasul de emoţie – 2 p
4. motive literare: soarele, stelele, aspiraţia etc. – 2+2 p
5. mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii: verbe şi pronume la pers.I – purtam, gândeam, mă, mine etc.- 2+2 p
6. dimensiunea temporală: „Dragostea pe care ţi-o purtam pe-atunci” şi „ Acum,/ când întâmplarea binecuvântată/ te-a adus în cale”
7. *„coama neagră” – epitet cromatic – element descriptiv în portretul fizic al iubitei – 1+1 p
*„să mă gândesc până la soare” – metaforă – sugerând aspiraţia spre absolut – 1+1 p
8. trăsături ale genului liric: exprimarea în mod direct a sentimentelor, ideilor stărilor; prezenţa eului liric, transmite emoţie cititorului, prezenţa figurilor de stil, scrierea în versuri (prozodia) etc.1+1 p
9. Incipitul poeziei este o adresare directă, prin care eul liric îşi mărturiseşte sentimentele de iubire, care-i conferă forţă şi frumuseţe. Aspiraţia îndrăgostitului către o iubire absolută, totală îl înalţă spiritual „până la soare”. Timpurile verbale, aflate la imperfect, sugerează o stare incertă, de provizorat pentru dragostea „de-atunci”. Metafora „mă gândeam până la orizont” ilustrează tânjirea eului liric pentru iubirea ideală, iar metafora „izbutisem să mă gândesc până la soare” sugerează împlinirea unui sentiment absolut.
ATENŢIE!
Poţi, cu uşurinţă, să obţii la acest subiect minimum 2,60 p, fără întrebarea 9, dacă ţi se pare greu să scrii trei fraze.
În concluzie, în afara acestor cerinţe concrete, pot fi şi alte întrebări asemănătoare cu acestea, de pildă: antonime, omonime sau paronime ale unor cuvinte din text, să explici alte semne de punctuaţie prezente în text, să extragi cuvinte aparţinând câmpului lexical „x”, să interpretezi titlul operei în relaţie cu textul etc.
********************
VĂ PROPUN UN ALT TEST, CONCEPUT DE MINE, PENTRU A EXERSA SOLUŢIONAREA PRIMULUI SUBIECT.
V-aş ruga să vă cronometraţi timpul de lucru efectiv, fiind important în economia examenului.
SUBIECTUL I – 30 de puncte
Citeşte următorul text:
„De-ar fi să-ţi împărţeşti odată
Tu bogăţiile ce ai,
Din toate darurile tale,
Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai.

Mi-ai da atunci un strop de suflet,
Ce din adâncuri îmi răsare,
Căci numai din adâncul mării
Se pescuiesc mărgăritare…
(Octavian Goga, „O lacrimă”)

Răspundeţi,în scris, la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului „mare” – 2 p
2. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul „a da” – 2 p
3. Explică rolul punctelor de suspensie din finalul poeziei. – 2 p
4. Explică valoarea expresivă a verbului la condiţional-optativ „(de-)ar fi”. – 4 p
5. Transcrie două cuvinte/ structuri care pot fi puse în legătură cu sensul metaforic din text al substantivului „lacrimă”. – 4 p
6. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. – 4 p
7. Prezintă semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. – 4 p
8. Precizează semnificaţia sintagmei poetice „un strop de suflet”. – 4 p
9. Prezintă, în şase-zece rânduri, semnificaţia titlului, prin evidenţierea relaţiei cu textul poeziei citate. – 4 p
Care este punctajul obţinut?!

Postarea viitoare se va referi la al doilea subiect de bac: textul argumentativ.