Bacalaureatul a atins, în sfârşit, nivelul cel mai scăzut. Ca fotbalul! Sau ca sănătatea! Sau ca demnitatea! Analiştii îi compătimesc pe candidaţi, solicitând zgomotos subiecte mai uşoare. Candidaţii se vaită că trebuie să se şi prezinte la examen! Or, cum să te trezeşti atât de devreme?! La 8,00! Nu toţi, desigur.
*Misterul de nedezlegat îl constituie, totuşi, „făcătorii” de subiecte la limba şi literatura română. M-am gândit că au copii la gimnaziu şi-i pun să se joace
de-a bacul. Altfel, cum pot fi puse unor tineri de 19 ani întrebări de clasa a VI-a: „Găseşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: «a fermecat» şi «taina».”; „Explică rolul cratimei din secvenţa: «Dac-al ei glas».”; „Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/ expresie care să conţină substantivul «glas».” etc.
Cum să ia, atunci, bietul candidat 30 de puncte la acest prim subiect?! Cum să obţină alte 30 de puncte la subiectul al II-lea pentru un text în care trebuie
să-şi exprime părerea despre diferenţa dintre planuri şi acţiuni concrete?!
În sesiunea din toamnă, subiectul al III-lea (notat cu celelalte 30 de puncte) a bătut toate recordurile, candidatul urmând să scrie despre … un roman. Orice roman. Fără cerinţa unui curent literar, a unei epoci, a unei categorii estetice ori scris de un autor canonic. Un roman oarecare, pe care să-l ştie sau de care să fi auzit în cei 12 ani de şcoală, cu frecvenţă zilnică. Propun ca la matematică să-i întrebe tabla înmulţirii cu un număr la alegerea candidatului şi să-i dea voie cu calculator. Nu computer, calculator care să verifice rezultatul. De ce le dă „atât de greu” la examene acestor tineri, viitori miniştri şi specialişti pentru progresul ţării?!
*Construcţia toboganului pentru învăţământul românesc, numit fraudulos REFORMĂ, a început-o doamna ministru la primul portofoliu, când a desfiinţat examenul de admitere la liceul preferat de elev. Ani de zile i-am întrebat pe elevii din clasa a IX-a câţi dintre ei îşi doreau liceul unde au fost admişi. Rezultatul: o treime optaseră pentru liceul respectiv, restul manifestând o puternică reacţie de respingere. Următorul ministru „reformator” a fost domnul Adomniţei, care a suprimat notele la probele orale din cadrul bacalaureatului şi a anulat examenul de admitere la liceu, înlocuindu-l cu un fel de teză semestrială, dar cu miză/ şpagă mare. La şcolile serioase, unde mai funcţionează decenţa şi corectitudinea, notele reflectă, cât de cât, nivelul fiecărui elev. Însă, în majoritatea şcolilor generale, copiatul şi înşelătoria falsifică grosolan media de admitere. În sfârşit, domnul Funeriu a desfiinţat cu totul bacalaureatul: probele orale au devenit o mascaradă jenantă, au dispărut discipline din examen, rămânând doar trei probe, dintre care una la alegerea candidatului. Şi atunci, cum să promoveze cineva?!?

*O CONCLUZIE LA ALEGERE:
Formularea subiectelor pentru tinerii de 19 ani să se modifice de la „SCRIE CE ŞTII” la „SCRIE CE VREI”!
Astfel, vor fi satisfăcuţi şi intelectualii locvace de la revista „snobistică” fără tiraj şi analiştii emfatici din media şi absolvenţii celor 12 clase inutile, înălţând România pe podiumul inculturii şi al ignoranţei desăvârşite!

MINITEST „GREU”
Rescrie, din dubletele lexicale de mai jos, pe cele acceptate de DOOM-2:
analoagă/ analogă
omoloagă/ omologă
filosofie/ filozofie
ultimile/ ultimele
anticameră/antecameră
găluşte/ găluşti
pedagogă/ pedagoagă
coperţi/ coperte
serviciu/ servici
corijent/ corigent
muschetar/ muşchetar
dragile/ dragele
perchiziţie/ percheziţie
foarfece/ foarfeci
pieptăn/ pieptene
alaltăieri/ alalteieri
concluziv/ conclusiv
tăieţei/ tăiţei
tobogan/ topogan
monezi/ monede
delincvent/ delicvent
perchiziţie/ percheziţie
piuneză/ pioneză
tumoare/ tumoră
(a se) văieta/ (a se) văita
votcă/ vodcă
căpşună, pl.:căpşune/ căpşuni
cireaşă, pl.: cireşe/ cireşi
cearşaf/ cearceaf
chibrite/ chibrituri