1) Se scrie virgulă între propoziţia atributivă explicativă şi termenul pe care-l determină:
*Plecase în alt oraş, unde se aflau părinţii lui. (Atr.)
2) Se despart prin virgulă propoziţiile subordonate aşezate înaintea regentei şi anume:
a) propoziţiile completive directe şi indirecte:
*Ce ştie, nu vrea să afle nimeni. (CD)
*Cui îi place dansul, nu i se va părea greu valsul. (CI)

b) propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de scop (finale):
*Unde te duci tu, vin şi eu imediat. (CL)
*Când ne-am întâlnit, i-am dat un buchet de flori. (CT)
*Fără să clipească, a copiat la teza de română. (CM)
*Ca să nu întârzii, mă duc cu metroul. (CS)

3) Se despart totdeauna prin virgulă de regentă, indiferent de locul pe care-l ocupă faţă de aceasta:
a) subordonata concesivă:
*Cu toate că o iubeşte, nu i-a dat nici măcar o floare.
*Nu i-a dat nici măcar o floare, cu toate că o iubeşte.

b) subordonata cauzală:
*Fiindcă-i plac dulciurile, s-a îngrăşat peste măsură.
*S-a îngrăşat peste măsură, fiindcă-i plac dulciurile.
4) Subordonatele de orice fel intercalate în interiorul regentei se despart prin virgulă:
*În faţa grupului mergeau, ca să le arate drumul, ghidul şi dirigintele.
***
**
NU SE DESPART NICIODATĂ PRIN VIRGULĂ:
1) propoziţiile subiective şi predicative de regentă, indiferent de locul pe care-l ocupă faţă de aceasta:
*S-ar distra grozav cine s-ar duce la spectacol.
*Cine s-ar duce la spectacol s-ar distra grozav.

2) subordonata atributivă neizolată:
*Am citit cartea pe care mi-ai recomandat-o.
*Nu seamănă deloc cu mama ei care este foarte scundă.

3) completivele de agent:
*Măsurile acestea au fost luate de cine este interesat pentru siguranţa cetăţenilor.