Simt nevoia să aşez ca motto o epigramă a poetului Vasile Militaru:
„Triste zile mai duc astăzi
În grădina lor poeţii,
Trandafirii mor în umbră
Şi se lăfăiesc scaieţii…”

Poate mulţi nu ştiu că revista „Flacăra”, fondată de neuitatul poet ADRIAN PĂUNESCU, apare şi acum, într-o serie nouă, sub titlul „Flacăra lui Adrian Păunescu”. Revista este coordonată de fiica cea mică, Ana-Maria Păunescu, sub a cărei înfăţişare delicată n-ai putea bănui niciodată clocotul interior de voinţă şi talent. Foarte rar se întâmplă – personal nu cunosc alt caz – să moştenească harul poetic al tatălui ambii copii, aşa cum se întâmplă cu cei ai lui Adrian Păunescu.
În această revistă săptămânală de cultură şi revigorare spirituală colaborează nume recunoscute ca făcând parte din elita românească: Cristiana Crăciun, Nicolae Dabija (prin e-mail de la Chişinău), Ion Dodu Bălan, Gheorghe Dumitraşcu, Victor Crăciun, Nicolaie Arsenie, Alex Turcu şi mulţi alţii.
Există şi rubrici permanente, diversificate prin teme şi stil, sub semnături prestigioase:
* Alex Ştefănescu: „Antologie de întâmplări”
* Rodica Rarău: „Absurdistan”
* Radu Igna : „Note de lectură”
* Andrei Păunescu: „Din puţul fără fund cu telecomandă” subintitulat „Emisiunile trece, perlele rămâne”
* Ion Predoşanu: „Pamflet de criză”

Vă ofer câteva „tentaţii” din mai multe articole, gândindu-mă că v-ar interesa tot felul de informaţii sau situaţii despre care nu ştiţi mare lucru.

*„În „Contemporanul” (februarie, 2012) Alex Ştefănescu, comentând volumul de critică literară „De la gradul zero al scriiturii la polisemie”, semnat de Ion Zaharia-Dobroviceni, extrage următorul citat din volumul comentat: «Eul auctorial intervine demiurgic în diegeza acestui sardanapalic proiect narativ, mărind falia disensiunii teluric-celeste şi producând un câmp semnificant care glisează teleologic spre spiritul însuşi al hermeneuticii. Treptat, prin suprasemnificare se ajunge la o revizitare a contextelor şi, numai aparent paradoxal, la o regăsire a sensului primordial.» Sau: «Imagistica reciclată din unele demonstraţii naratologice instituie un subtext conjunctural al tentativei autorului de a reinventa grafemele unui spaţiu extramundan. Fiecare insert contribuie la amplificarea polisemiei şi creează impresia de deja-vu, într-o manieră postmodernă, de data aceasta licită».
Concluzia lui Alex Ştefănescu este una tonifiantă: «După ce terminăm de citit, descurajaţi şi trişti, volumul De la gradul zero al scriiturii la polisemie, ne amintim că, în realitate, literatura nu este aşa cum ne-o prezintă Ion Zaharia-Dobroviceni şi ne bucurăm din toată inima.»
În orice caz, asemenea cărţi ar trebui cenzurate. Voi folosi citatele respective la cursul meu despre «beţia de cuvinte»”. (Ilie Rad, „Jurnal, 2012”)

*S-a făcut un sondaj printre scriitori, cu scopul nominalizării unor noi membri în Academia Română, secţiunea „scriitori”. În funcţie de numărul voturilor obţinute, clasamentul cu primii zece scriitori a fost următorul: Mircea Cărtărescu (27), Ana Blandiana (25), Eugen Negrici (25), Mircea Martin (20), Ion Pop (20), Ileana Mălăncioiu (18), Nicolae Balotă (16), Livius Ciocârlie (15), Gh.Grigurcu (14), Paul Goma (13).

*Editorialele sunt semnate de ANA-MARIA PĂUNESCU:
„Am cumpărat trandafiri de grădină de pe marginea drumului, de undeva, din apropierea Bucureştilor, de undeva din faţa unei cruţi îngrijite, care nu ţine cont deloc de traficul agitat al şoselei europene care îi trece prin faţă şi nici de gândurile confuze care ne îngână fiecare clipire. Mă uit la ei şi acum, când scriu şi când mi-e dor de tine, nu mai ştiu dacă sunt sau nu cu soţ şi nici nu mă mai interesează să-i număr, e târziu pentru orice fel de sondaj, nu mai ştiu dacă erau deja puţin ofiliţi când i-am luat, detaliile îmi îngreunează cuvintele şi paşii, un singur lucru mi-e clar: abia acum sunt cu adevărat frumoşi, acum, când le-a trecut puţin vremea, când începem să semănăm la oboseală şi la tonul palid, când ni se pare că avem în comun până şi cele mai acute nuanţe de tristeţe, acum sunt atât de frumoşi încât par furaţi direct dintr-o pictură sau din privirea ta şi din eternitatea care s-a încăpăţânat, habar n-am de ce, să ne pună piedici. […]
N-au fost deloc scumpi, am achitat preţul fără să stau pe gânduri. Nu a fost o banală tranzacţie, nu a fost o afacere ca la carte. N-am negociat nici măcar o secundă. Am dat pe ei o lacrimă. Numai o lacrimă.” (Ana-Maria Păunescu, „Schimb”)

*Prima lună a toamnei a adus două cărţi de versuri scrise de ANDREI PĂUNESCU:
– „Zodiacul cu femei” – bestiar cu poezii de dragoste
– „Iobag la patron, iobag la stat” – pamflete, parodii, copilăriri, dedicaţii şi crize

(Haiku)
„M-ai eliberat!
De când sunt iar singur
Am cu cine vorbi”
(Andrei Păunescu, „Eliberare”)

P.S. „FLACĂRA LUI ADRIAN PĂUNESCU” apare săptămânal şi costă 2 lei.

NOTĂ:
VASILE MILITARU (1885-1959) a fost un poet şi scriitor naţionalist. Deţinut politic sub regimul comunist din România, a murit în închisoarea de la Ocnele Mari.
El este autorul celebrei poezii „A venit aseară mama” (1930), dedicată lui George Enescu, bunul său prieten, care a şi pus-o pe note imediat.
Vasile Militaru dăinuie în posteritate şi prin afirmaţia concludentă privind respingerea oricăror compromisuri poetice pe care le-ar putea face epocii comuniste: „Niciodată în poeziile mele nu va rima poporul cu tractorul.”