Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu”, ediţia I, are loc la Craiova în zilele 19, 20 şi 21 iulie 2013.
Programul este foarte interesant şi variat:
În prima zi a Festivalului (19 iulie 2013) s-a organizat un concurs de poezie purtând numele poetului. Juriul este alcătuit din personalităţi de valoare ale culturii române. Membrii juriului sunt poeţi, actori şi literaţi de prestigiu. Preşedintele juriului este acad.Eugen Simion, iar vicepreşedinţi sunt acad.Mihai Cimpoi, prof.dr.Victor Crăciun şi poetul Vasile Tărâţeanu (Republica Moldova).
Dimineaţa celei de a doua zile a Festivalului (20 iulie a.c.) se derulează la Bârca, unde se dezveleşte bustul lui Adrian Păunescu, iar după-amiază se lansează la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova mai multe cărţi şi un Album omagial Adrian Păunescu.
În ultima zi a Festivalului (21 iulie 2013) are loc dezvelirea bustului lui Adrian Păunescu pe Aleea Personalităţilor de lângă Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, iar seara, la ora 20,00, în Piaţa Prefecturii Craiova, se desfăşoară un Spectacol de poezie şi muzică folk pe versuri de Adrian Păunescu.
Este impresionant şi emoţionant faptul că românii îşi mai onorează valorile.
„Craiova, my love”

„Craiovă, Craiovă,
Craiovă, ce dulce pământ,
Pe astăzi, pe mâine,
De-a pururi te binecuvânt.”

„Aud pe acest caldarâm
Copilul cu numele meu
Venit la oraş cu un tren,
Venit la liceu…

– Şi, taicule, unde mă duci
Şi cum ai să mă mai găseşti?
– Te-nscriu unde vin cei din sat,
La „Fraţii Buzeşti”.

– Dar n-avem pe nimeni aici,
Mi-e rău şi nu pot să învăţ.
– E tanti-ta Neta-n oraş,
E pe Bucovăţ.

Aşa am intrat la „Buzeşti”,
Colegiul apoi l-am urmat
Şi vara ce rar mă-ntorceam
La Bârca, în sat.

Metropolă mare vei fi,
Cu grâu şi maşini la catarg,
Dar eu cu o fată m-ascund
În iarba din Parc.

În vise mai joc un rustem,
Mai joc şi-un ciudat galaon,
Apoi merg să strig: „Haide U”,
Merg la stadion.

Prin lume alerg de nu-mi ştiu
Nici urma pe cer sau în praf,
Dar veşnic tot tu ai să fii
Craiova, my love.

Oricând, tot pe voi vă iubesc
Şi rog să păstraţi adăpost
Sfiosului pui de oltean,
Copilul ce-am fost.

Nu e pe aici vreun copil
Cu cerul în frunte răsfrânt
Să-mi spună de fapt cine e
Străinul ce sunt?

Şi, taicule, uite c-aşa-i
De când m-ai lăsat la Buzeşti,
În locu-mi, bătrâne al meu,
Tot altul găseşti.”

(Adrian Păunescu – „Craiova, my love”)