SIMULARE EVALUARE NAŢIONALĂ
Simularea probelor scrise ale Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015 – 2016 are loc astfel:
* Limba şi literatura română – 22 februarie 2016
* Matematică – 23 februarie 2016
* Limba şi literatura maternă – 24 februarie 2016

Afişarea rezultatelor este prevăzută pentru 4 martie.

„În vederea adoptării unor măsuri de îmbunătăţire a performanţelor şcolare, rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.” (MENCŞ)

Pentru o pregătire temeinică în vederea examenului de Evaluare Naţională, vă recomand cărţile:

* „Limba română – GRAMATICA” pentru elevii de gimnaziu şi liceu, care cuprinde şi o selecţie de norme prevăzute în DOOM- 2005 (singura gramatică de pe piaţă care evidenţiază şi respectă modificările lingvistice din DOOM-2), autor prof. Mariana Badea, Editura Badea&Professional Consulting.
* „Limbă şi comunicare – TESTE EXPLICATIVE ŞI APLICATIVE” – cuprinde atât explicaţii teoretice, cât clarificări şi îndrumări pentru realizarea concretă a testelor, autor prof. Mariana Badea, Editura Badea&Professional Consulting.
Intraţi pe site-ul www. editurabadea.ro şi accesaţi cuprinsul fiecărei cărţi.

*************************************************************************************************

O CRATIMĂ PERICULOASĂ?!

Nu credeam să mi se întâmple: m-a năucit CRATIMA!!!
În caietele (şi în cel de la clasă şi în cel de la meditaţie) unui copil care se pregăteşte pentru Evaluarea Naţională, la cerinţa despre rolul cratimei, am văzut următorul răspuns: „cratima marchează despărţirea a două părţi de vorbire diferite”. N-am înţeles: de ce să fie nevoie de cratimă pentru a despărţi două cuvinte care oricum se scriu separat (despărţit), fiind DOUĂ cuvinte  :) ?!?

Am găsit explicaţia în cartea de TESTE din care doamnele profesoare (de la şcoli diferite din Târgovişte) îi pregătesc pe copii. Cartea are la sfârşit rezolvările. La cerinţa privind rolul cratimei în structura „de-ar mai creşte”, răspunsul este „cratima desparte două cuvinte ca să se rostească împreună, iar morfologic, indică despărţirea a două părţi de vorbire diferite” (pag.195 etc.). Acelaşi răspuns,  copy-paste,  este la toate cerinţele despre rolul cratimei.
M-am străduit să dezleg misterul cratimei şi am primit acest răspuns de la domnul profesor Mihail Stan, unul dintre autorii cărţii: „Va trebui să acceptăm peste tot perspectiva DOOM, chiar dacă acesta amestecă fonetica cu morfologia”. Trecând peste cacofonia SMS-ului (aici „cratima leagă articolul hotărât enclitic”, cf. DOOM),  sunt şi mai confuză acum. N-am înţeles ab-so-lut nimic (aici „cratima desparte silabele unui cuvânt pronunţat sacadat”, cf. DOOM).

 

 

 

Limba si literatura romana, Evaluare nationala 2015

Rog pe oricine poate să elucideze misterul cratimei, să scrie aici, ca să înţelegem cu toţii, profesori şi elevi, funcţiunea morfologică a acestui semn ortografic. Şi aceasta nu este o ironie, ci o dorinţă acută!

De ce este periculoasă explicaţia cratimei care desparte, din punct de vedere morfologic, două cuvinte:
*Este posibil ca unii profesori să-i fi învăţat pe elevi că rolul cratimei este acela de a lega două cuvinte pentru a fi rostite împreună! Dar doamnele profesoare de la Târgovişte  vor fi corectori la examenul de evaluare naţională şi vor depuncta copiii care nu scriu că rolul cratimei este acela de „a despărţi două cuvinte”. Ştim cu toţii cum se procedează la corectat: „îţi arunci ochii” pe cuvintele-cheie şi dacă nu se găseşte exprimarea „cratima desparte”, copilul pierde 6 puncte! Şi un singur punct este important într-un examen!
**********************************************************************************************************

EXTRAS DIN DOOM-2005 – 1.2.4. Cratima [-]

„Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe funcţii. […] Se foloseşte între cuvinte sau în interiorul unui cuvânt ori al unei abrevieri, având rolul de a lega sau, dimpotrivă, de a despărţi elementele în cauză.
I. Astfel, cratima LEAGĂ (s.n.):
– cuvinte pronunţate fără pauză;
– unele interjecţii identice, repetate accidental;
– anumite prefixe de baza derivatului;
– prefixele «ne-» şi «re-» şi prepoziţia «de» de baza derivatelor, respectiv a compuselor de la cuvinte care încep cu vocala «î-», atunci când se produce căderea acesteia;
– componentele compuselor cu un grad mediu de sudură, ale unor locuţiuni şi ale structurilor cu anumite substantive +adjectiv posesiv;
– articolul hotărât enclitic sau desinenţa de unele cuvinte greu flexionabile;
– formantul final al numeralelor ordinale şi fracţionare de numeralul cardinal corespunzător scris cu cifre;
– componentele unor abrevieri.
II. Cratima DESPARTE (s.n.):
– silabele unui cuvânt pronunţat sacadat;
– segmentele unui cuvânt în cazul despărţiri acestuia la capăt de rând.”

EXAMENUL NAŢIONAL DE EVALUARE LA CLASA a VIII-a

NOUTĂŢI 2015

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. GRAMATICĂ – TOATE PROPOZIŢIILE SUBORDONATE:

– PREDICATIVĂ

 – SUBIECTIVĂ

– ATRIBUTIVĂ

– COMPLETIVĂ DIREECTĂ

– COMPLETIVĂ INDIRECTĂ

– CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC

– CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP

– CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD

– CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ

– CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP

– CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIŢIONALĂ

– CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ

– CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ

NOUTEA CONSTĂ ÎN INTRODUCEREA ULTIMELOR TREI SUBORDONATE, CARE NU ERAU ÎN PROGRAMA DE EXAMEN  PÂNĂ ANUL ACESTA!

GĂSIŢI TOATE EXPLICAŢII LE,  CU  EXEMPLE LĂMURITOARE, ÎN CARTEA  „LIMBA ROMÂNĂ – GRAMATICA”, autor prof. Mariana Badea şi prof. Mariana Negru, Editura Badea& Professional Consulting.

Pentru un examen fără stres, vă recomand cartea-meditator „LIMBĂ ŞI COMUNICARE – TESTE EXPLICATIVE şi TESTE APLICATIVE -“, autor prof. Mariana Badea, Editura Badea& Professional Consulting.

Intraţi pe site-ul editurii (în partea de sus a blogului)  şi accesaţi cuprinsul fiecărei cărţi!

BONUS: MATEMATICĂ

NOUTĂŢI:

1. ECUAŢIA DE GRADUL AL DOILEA

2. CORPURILE ROTUNDE

3. TRUNCHIURILE DE PIRAMIDĂ

Urmează noutăţile la literatura română!

II. LITERATURA ROMÂNĂ : SPECII LITERARE OBLIGATORII

* Recunoaşterea trăsăturilor specifice unei specii literare într-un text  la prima vedere:

– SCHIŢA

– BASMUL POPULAR

– PASTELUL

– FABULA

– NUVELA

– ROMANUL

– DOINA POPULARĂ

– BALADA POPULARĂ

– COMEDIA

* Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea şi dialogul

*Structuri în textele epice: timpul, spaţiul, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţii dintre personaje, naratorul

*Structuri în textele lirice: concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric

* Subiectul operei literare, momentele subiectului: expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul

* Procedee de expresivitate artistică –  figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza

* Sensul propriu şi sensul figural al cuvintelor într-un context dat

* Elemente de versificaţie: măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa

* Texte literare (populare şi culte- aparţinând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare

GĂSIŢI TOATE EXPLICAŢII LE,  CU  EXEMPLE LĂMURITOARE, ÎN CARTEA  „LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ”, autor prof. Mariana Badea, Editura Badea& Professional Consulting.

Pentru un examen fără stres, vă recomand cartea-meditator „LIMBĂ ŞI COMUNICARE – TESTE EXPLICATIVE şi TESTE APLICATIVE “, autor prof. Mariana Badea, Editura Badea& Professional Consulting.

Intraţi pe site-ul editurii (în partea de sus a blogului)  şi accesaţi cuprinsul fiecărei cărţi!